Trebuie sa parcurgeti cateva etape ca sa cresteti sansele de a concepe si de a avea un bebelus sanatos. Ideal este sa planificati sarcina impreuna cu partenerul cu cateva luni inainte. In primele saptamani, cand e posibil sa nu stiti ca sunteti insarcinata, dezvoltarea embrionului poate fi influentata usor de medicamente, infectii sau obiceiuri (alcool, fumat etc.). Daca va pregatiti din timp, aveti timp sa reduceti riscurile.

Parcurgeti lista de mai jos daca doriti sa ramaneti insarcinata sau daca tocmai ati aflat ca sunteti insarcinata. Unele puncte poate nu vi se potrivesc, dar e util sa le ganditi pe toate. Daca ceva va ingrijoreaza, discutati cu medicul.

Sunteti imuna la rubeola?

Rubeola in sarcina (mai ales la inceput) poate afecta grav fatul. Daca nu stiti sigur ca sunteti imuna, medicul poate recomanda un test de anticorpi (IgG).

Daca nu sunteti imuna, vaccinul ROR se face inainte de sarcina (nu in timpul sarcinii). Dupa vaccinare se recomanda, in general, sa evitati o sarcina cel putin 4 saptamani.

Dvs. sau partenerul aveti in familie boli ereditare?

Unele afectiuni sunt ereditare (de exemplu hemofilia, fibroza chistica). Daca dvs. sau partenerul aveti o ruda apropiata cu o boala ereditara, merita o discutie cu medicul inainte. La nevoie, va poate indruma spre consiliere genetica.

Important: riscul depinde de boala (unele sunt recesive, altele dominante sau legate de cromozomul X), deci nu exista o regula unica pentru toate.

Aveti o boala cronica?

Daca aveti o boala cronica (de exemplu diabet, hipertensiune, epilepsie, boli tiroidiene), vorbiti cu medicul inainte. Uneori tratamentul trebuie ajustat (sau dozele schimbate) ca sa fie sigur in sarcina si, in acelasi timp, boala sa fie bine controlata.

Luati sau ati luat pilule anticonceptionale?

In general, nu este obligatoriu sa asteptati „trei menstruatii” ca sa incercati. La multe femei, fertilitatea revine repede dupa oprirea pilulei.

Totusi, daca ciclul e neregulat o perioada sau daca vreti sa fie mai usor de estimat data sarcinii, puteti astepta sa aveti cel putin o menstruatie dupa oprire. Daca aveti nelamuriri, medicul va poate ghida.

Exista factori de risc la locul de munca?

Angajatorul are obligatia sa evalueze riscurile la locul de munca, mai ales in sarcina. Daca lucrati cu substante chimice, radiatii, solventi, anestezice, pesticide, sau aveti contact cu animale, discutati cu medicina muncii.

Un exemplu clasic de risc: contactul cu oi/capre in perioada de fatari (mielusi) si mai ales cu placenta/lichide (poate exista risc de infectii rare, dar serioase). Daca lucrati la ferma, evitati contactul cu animalele care fata si cu resturile de dupa fatare.

Ce greutate aveti?

E util sa intrati in sarcina cu o greutate cat mai apropiata de normalul dvs. (raportat la inaltime). Daca sunteti mult sub sau peste, cereti un plan simplu de la medic sau nutritionist.

Nu incepeti cure de slabire in sarcina.

Va hraniti sanatos?

Sansele de a ramane insarcinata si de a avea un copil sanatos cresc daca mancati echilibrat: proteine, legume/fructe, cereale, grasimi bune, hidratare. Daca aveti restrictii alimentare (vegetarian/vegan, intolerante), e bine sa verificati si aportul de fier, B12, iod.

Fumati sau consumati alcool?

Ideal este sa renuntati la tigari si alcool inainte sa ramaneti gravida. Ambele pot scadea fertilitatea si pot afecta sarcina. Si fumatul pasiv conteaza.

Luati acid folic?

Incepeti sa luati acid folic inainte de a incerca sa ramaneti gravida. Doza uzuala este 400 micrograme pe zi, continuata in primele 12 saptamani de sarcina.

Daca aveti factori de risc (de exemplu, sarcina anterioara cu defect de tub neural, tratament cu anumite antiepileptice, diabet etc.), medicul poate recomanda o doza mai mare.

Viata umana ia nastere in momentul unirii celor doua celule germinative (gametii): spermatozoidul (masculin) si ovulul (feminin). Prin fuzionarea lor se formeaza o celula unica: oul sau zigotul. Din aceasta celula unica deriva fiinta vie.

Ovulul (mai corect: ovocitul eliberat la ovulatie) este celula sexuala feminina. Este cea mai mare celula din corpul omenesc, avand in general un diametru de aproximativ 0,1 mm (adica ~100 microni). Are o forma sferica si contine substante utile pentru primele stadii ale dezvoltarii. De asemenea, poarta jumatate din informatia genetica a viitorului copil.

Spermatozoidul (celula sexuala masculina) este mult mai mic: are, in medie, aproximativ 50–60 microni lungime. Incepand de la pubertate, spermatozoizii se formeaza regulat in tubii seminiferi din interiorul testiculelor. Apoi trec in epididim (un canal lung, „rasucit”), unde se maturizeaza, dupa care, la ejaculare, se amesteca cu secretiile prostatei si ale veziculelor seminale, formand sperma.

Spermatozoidul este compus, simplificat, din trei parti:

• capul (contine nucleul cu informatia genetica paterna),
• piesa intermediara (bogata in mitocondrii, care furnizeaza energie),
• coada (flagelul), care il ajuta sa se deplaseze prin miscari de „inot”.

In timpul actului sexual, in vagin ajung de obicei zeci pana la cateva sute de milioane de spermatozoizi (numarul variaza mult de la o persoana la alta si de la un moment la altul). Din ei, doar o mica parte reuseste sa treaca mai departe, prin colul uterin.

In perioada fertila, mucusul cervical (de la nivelul colului) devine, de obicei, mai clar, mai alunecos si „filant” (elastic), ceea ce ajuta spermatozoizii sa patrunda mai usor. In astfel de conditii, unii spermatozoizi pot supravietui chiar cateva zile. Prin combinatie de miscare proprie si contractii ale uterului/trompelor, spermatozoizii urca spre cavitatea uterina si apoi spre trompe, unde poate avea loc intalnirea cu ovulul.

Numai un numar foarte mic ajunge pana in apropierea ovulului, iar in mod normal un singur spermatozoid il fecundeaza.

Placenta

Placenta este un organ in forma de disc care face legatura fizica dintre mama si fat si este „interfata” prin care se realizeaza schimburile dintre ei. La termen, placenta are de obicei ~500 g, 15–20 cm diametru, 2–3 cm grosime si o suprafata mare de schimb (aproape 15 m²).

Placenta are mai multe roluri importante:

• Nutritiv si metabolic: substantele nutritive si oxigenul trec din sangele matern catre sangele fetal, iar produsele de „deseu” ale fatului trec invers, catre mama.
• Schimb de gaze: placenta preia rolul plamanilor fatului cat timp acesta este in uter.
• Bariera selectiva (bariera placentara): in mod normal, sangele mamei si sangele fatului nu se amesteca, dar substantele pot traversa bariera prin mecanisme diferite (difuzie, transport activ etc.). La termen, stratul principal care separa sangele matern de capilarele fetale este foarte subtire.
• Glanda endocrina: placenta produce hormoni esentiali pentru mentinerea sarcinii si dezvoltarea fatului, precum progesteron, estrogeni (mai ales estriol), hCG si lactogen placentar (hPL).

Cordonul ombilical

Cordonul ombilical este „linia de transport” dintre fat si placenta. In mod obisnuit, are:

• doua artere ombilicale care duc sange fetal mai sarac in oxigen de la fat spre placenta
• o vena ombilicala care aduce sange bogat in oxigen si nutrienti de la placenta spre fat

In interior exista un tesut gelatinos protector (cunoscut ca gelatina lui Wharton) care ajuta la protejarea vaselor, ca sa nu se „stranga” usor.

Invelisurile oului (membranele)

Membranele (invelisurile oului) sunt, in principal, amnionul si corionul. Ele formeaza punga amniotica („punga apelor”), care:

• inconjoara fatul ca o „manta” protectoare
• ajuta la mentinerea unui mediu stabil in uter
• reduce riscul de patrundere a germenilor catre fat (nu e un scut perfect, dar e o protectie importanta)

Lichidul amniotic

Lichidul amniotic inconjoara fatul si, spre finalul sarcinii, este in mod obisnuit in jur de 500–1000 ml (poate varia).

Pe scurt, lichidul amniotic:

• permite fatului sa se miste mai usor in uter
• il protejeaza de socuri/traumatisme
• ajuta la mentinerea unei temperaturi relativ constante
• contine apa, electroliti (de exemplu clorura de sodiu), urme de proteine si lipide, plus celule fetale descuamate (mai ales spre finalul sarcinii).

Vernix caseosa

Spre finalul sarcinii, pielea fatului poate fi acoperita de vernix caseosa (un strat albicios, gras). Are rol de protectie si include componente cu efect antimicrobian.

Masurarea temperaturii bazale se face dimineata, imediat dupa trezire, inainte sa te ridici din pat. Ideal este sa masori in fiecare zi la aceeasi ora, dupa cel putin cateva ore de somn, cu acelasi tip de termometru.

Dupa ovulatie, temperatura bazala creste de obicei usor (aprox. 0.2–0.5°C) si ramane mai ridicata pana la urmatoarea menstruatie, cat timp actioneaza corpul galben (progesteronul). Important: cresterea temperaturii confirma ca ovulatia a avut loc, dar nu o prezice.

• Daca incerci sa ramai insarcinata: sansele cele mai bune sunt in zilele dinaintea ovulatiei si in ziua ovulatiei; de aceea, urmarirea temperaturii ajuta mai ales prin observarea tiparului tau din lunile anterioare.
• Daca incerci sa eviti o sarcina: unele metode considera perioada mai sigura incepand din seara celei de-a 3-a zile consecutive cu temperatura mai mare (dupa „saltul” postovulator), dar metoda are limite si e usor de dat peste cap de febra, somn intrerupt, alcool sau schimbari de program.

Metoda calendarului (cunoscuta si ca metoda Ogino-Knaus) porneste de la ideea ca nu poti sti exact ziua ovulatiei, asa ca estimezi o fereastra de zile in care e mai probabil sa apara o sarcina.

Important:

• Ziua 1 a ciclului este prima zi de menstruatie.
• Fereastra fertila poate incepe cu 3-6 zile inainte de ovulatie (din cauza supravietuirii spermatozoizilor) si se incheie cam la 24 de ore dupa ovulatie.
• Metoda functioneaza cel mai bine doar la femei cu cicluri relativ regulate si tot ramane imprecisa (stresul, boala, calatoriile, alaptarea etc. pot schimba ovulatia).

Cum iti faci calendarul

Noteaza primele zile de menstruatie si calculeaza lungimea ciclului pentru 6-12 cicluri (macar 6 ca sa ai o baza).

Apoi:

1. Identifica cel mai scurt ciclu din perioada urmarita.
2. Identifica cel mai lung ciclu din perioada urmarita.
3. Calculeaza zilele cu risc mai mare (fereastra fertila estimata):
   • Prima zi fertila = (cel mai scurt ciclu) - 18
   • Ultima zi fertila = (cel mai lung ciclu) - 11

In intervalul acesta, daca vrei sa eviti sarcina, in practica inseamna abstinenta sau folosirea unei metode de bariera. Daca vrei sa obtii o sarcina, e intervalul in care merita sa ai contact sexual mai des (fara sa transformi totul intr-o corvoada).

Exemplul A

Ciclul de 24-29 de zile: 24-18=6; 29-11=18
Fecundatia este posibila din a 6-a pana in a 18-a zi

Exemplul B

Ciclul de 27-30 de zile: 27-18=9; 30-11=19
Fecundatia este posibila din a 9-a pana in a 19-a zi

In anii 1920, doi medici - Kyusaku Ogino (Japonia) si Hermann Knaus (Europa) - au descris, independent, o idee care a ramas importanta pana azi: ovulatia are o legatura stransa cu urmatoarea menstruatie. De aici a aparut ceea ce multi cunosc drept "metoda calendarului" sau "metoda ritmului". In practica, e utila ca orientare, dar are limite, pentru ca ovulatia nu poate fi "prinsa" perfect doar din calendar.

Logic, fecundarea nu poate avea loc decat atunci cand ovarul elibereaza un ovul (ovulatia) si ovulul este inca fecundabil.

Durata de viata a ovulului este scurta: in general ramane fecundabil cam 12-24 de ore dupa ovulatie. Daca ne-am uita doar la asta, ar parea ca exista "o singura zi" fertila. Doar ca realitatea e putin diferita, fiindca spermatozoizii pot trai mai mult in corpul femeii.

Spermatozoizii pot supravietui in mucusul cervical pana la aproximativ 5 zile (in conditii bune). Asta inseamna ca raporturile sexuale din zilele de dinaintea ovulatiei pot duce la o sarcina, chiar daca ovulatia nu a avut loc in acea zi.

De aici apare ideea de "fereastra fertila": de obicei, este un interval de aproximativ 5-6 zile - cele 5 zile dinaintea ovulatiei si ziua ovulatiei (uneori si ziua de dupa, dar sansele scad mult, fiindca ovulul nu mai traieste mult).

Dificultatea mare este ca nu se poate determina exact, doar din calendar, momentul ovulatiei. Pentru un ciclu "clasic" de 28 de zile, ovulatia apare adesea in jurul zilei 14, dar nu e o regula fixa. Mai util este reperul acesta: ovulatia se produce, de obicei, cu aproximativ 12-16 zile inainte de urmatoarea menstruatie. Cand ciclul e mai scurt, ovulatia tinde sa fie mai devreme; cand ciclul e mai lung, ovulatia tinde sa fie mai tarziu.

In plus, la foarte multe femei exista variatii de 1-2 zile intre cicluri, uneori mai mari. Iar ovulatia poate fi influentata de multe lucruri: lipsa de somn, stres, boala, calatorii, schimbari de program, alaptare, sarcini recente, avorturi, suprasolicitare fizica sau emotii puternice. Odata cu apropierea de 35-40 de ani, sunt mai frecvente si modificarile de ritm ale ciclului, fara o cauza evidenta.

Concluzia practica: exista o fereastra fertila, dar ea nu poate fi calculata perfect doar din calendar, mai ales daca ciclul nu e foarte regulat.

In primele saptamani, e tentant sa ai lapte pregatit dinainte, dar, in general, cea mai sigura varianta este sa prepari formula proaspat, cand ai nevoie. Daca totusi trebuie sa pregatesti in avans (de exemplu noaptea), poti pastra formula la frigider in conditii corecte, de obicei pana la 24 de ore. La nou-nascuti foarte mici, prematuri sau bebelusi cu imunitate scazuta, discuta cu medicul despre cea mai sigura varianta (uneori se recomanda formula gata preparata, care este sterila).

Pana ce bebelusul implineste cel putin un an, folositi formula potrivita varstei (lapte praf pentru sugari). Nu-i dati lapte de vaca ca bautura principala inainte de 1 an.

Cum sa preparati laptele praf

Forma cea mai comuna a formulei este pulberea. Instructiunile de pe cutie va arata cate masuri se pun la o anumita cantitate de apa. Este foarte important sa respectati exact proportia.

• Daca pui prea mult lapte praf, amestecul devine prea concentrat si poate duce la deshidratare si probleme cu sarea din organism (si poate solicita rinichii).
• Daca pui prea putin, amestecul devine prea diluat si bebelusul poate sa nu primeasca suficienti nutrienti si calorii.

Pentru siguranta, tine cont si de igiena:

• Spala-te bine pe maini.
• Curata si sterilizeaza biberoanele si tetinele (mai ales in primele luni).
• Foloseste apa fiarta, apoi lasata putin la racit, astfel incat sa fie inca fierbinte (nu calduta). In multe recomandari, apa ar trebui folosita la scurt timp dupa fierbere, nu dupa ce se raceste complet.
• Pune mai intai apa in biberon, apoi adauga masurile de lapte praf, inchide si agita bine.
• Raceste rapid biberonul (sub jet de apa rece sau intr-un vas cu apa rece) si testeaza temperatura pe incheietura.
• Nu incalzi biberonul la microunde (se pot forma zone foarte fierbinti).

Dupa ce bebelusul a inceput sa manance din biberon, laptele ramas se arunca (de regula in maximum 1 ora), pentru ca se poate contamina cu bacterii din gura.

Folositi, de regula, apa proaspata. Evitati:

• apa reincalzita/fiarta in repetate randuri sau apa care a stat mult timp in ibric/fierbator
• apa dintr-un rezervor cu dedurizator atasat (poate avea sodiu in exces)
• apa dintr-un rezervor cu filtru casnic neintretinut (poate retine bacterii)
• apa minerala cu continut mare de minerale/sodiu (daca folosesti apa imbuteliata, alege una potrivita pentru sugari, cu mineralizare mica)

Exista doua metode de preparare: direct in biberon (cel mai simplu) sau intr-un recipient steril (daca pregatesti mai multe portii). Oricum ai face, respecta igiena si timpii de pastrare.

Laptele pentru sugari, gata preparat

Unele tipuri de formula se gasesc gata preparate, in ambalaje sigilate. Nu este nevoie sa adaugati apa. Este o optiune comoda (si utila in unele situatii), dar mai scumpa. Dupa deschidere, pastrarea depinde de instructiunile de pe ambalaj (adesea pana la 24 de ore la frigider). Daca bebelusul a baut din biberon, restul se arunca.

Cat va dori sa manance?

Apetitul bebelusilor variaza de la o zi la alta si de la un copil la altul. In primele saptamani, e mai bine sa pregatesti cantitati mai mici si sa mai faci daca este nevoie, ca sa nu risipesti si ca sa ramai in zona sigura de pastrare.

Ca ordine de marime, un reper folosit des este ca un bebelus poate avea nevoie de aproximativ 150 ml de lapte pe kilogram corp in 24 de ore, dar este doar o aproximatie. Urmareste semnele de foame/satietate si curba de crestere, iar daca ai dubii, discuta cu pediatrul.

Ar trebui sa ii dau si altceva?

In primele luni, formula pentru sugari (sau laptele matern) este baza. Dupa 6 luni, incepe diversificarea, dar laptele ramane important. Suplimentele (de exemplu vitamina D sau fier, in anumite situatii) se dau la recomandarea medicului. Nu adaugati niciodata in biberon biscuiti, cereale sau alte ingrediente fara indicatie medicala.

Daca suspectati o reactie alergica (eruptii, varsaturi repetate, scaune cu sange, respiratie dificila), consultati medicul. Nu schimbati formula la intamplare. Formula pe baza de soia sau alte alternative se folosesc, de obicei, doar la recomandarea medicului. Laptele de capra sau de oaie (ca lapte simplu) nu este potrivit pentru sugari.

Saptamana 3 de sarcina (calculata din prima zi a ultimei menstruatii) este, de obicei, prima saptamana de dupa ovulatie. La un ciclu de 28 de zile, ovulatia apare frecvent in jurul zilei 14, dar poate varia de la o luna la alta.

Ovulul si spermatozoidul abia s-au intalnit si deja „s-a intamplat” magia: daca are loc fecundarea, ovulul fecundat incepe sa se divida in timp ce merge prin trompa uterina spre uter. In cateva zile se transforma intr-un mic „bulgare” de celule numit blastocist.

Viitorul bebelus este inca minuscul (sub 1 mm) si nu are inca o forma care sa semene cu un copil. Important e ca dezvoltarea a inceput: celulele se inmultesc rapid si se pregatesc pentru urmatorul pas.

Implantarea (fixarea in mucoasa uterina) nu se intampla chiar imediat dupa fecundare. De obicei incepe la cateva zile distanta, spre finalul saptamanii 3 sau la inceputul saptamanii 4.

Chiar daca nu se vede inca nimic, sexul genetic al bebelusului (XX sau XY) este stabilit din momentul fecundarii.

Aici e un detaliu important: spermatozoidul poarta fie cromozomul X, fie cromozomul Y, iar ovulul poarta cromozomul X. Daca spermatozoidul are X, rezultatul este XX (sex genetic feminin). Daca are Y, rezultatul este XY (sex genetic masculin).

Asa ca, din punct de vedere genetic, „alegerea” dintre X si Y vine din partea taticului (prin spermatozoid).

La finalul aceste saptamani (in multe cazuri) are loc ovulatia.

Intr-un ciclu „clasic” de 28 de zile, ovulatia se produce adesea in jurul zilei 14, numarand din prima zi a menstruatiei. In realitate, ziua ovulatiei poate varia de la luna la luna, chiar si la femeile cu ciclu relativ regulat.

Desi inca nu s-a produs fertilizarea, conform modului in care medicii calculeaza sarcina (de la prima zi a ultimei menstruatii), te afli in a doua saptamana de sarcina.

Ce se intampla acum

Dupa ovulatie, un ovul este eliberat, de obicei, dintr-un singur ovar. Uneori pot fi eliberate doua ovule in acelasi ciclu (un motiv pentru care pot aparea gemeni fraternali). Conceptia se produce atunci cand un spermatozoid fecundeaza ovulul.

Semne posibile ale ovulatiei

Nu toata lumea simte ceva „special”, dar poti observa:

• Mucus cervical mai mult, clar si elastic (ca albusul de ou) in zilele dinaintea ovulatiei, ceea ce ajuta spermatozoizii sa ajunga mai usor spre ovul.
• O durere usoara intr-o parte a abdomenului (uneori), pentru cateva ore sau o zi.
• Uneori, sani mai sensibili sau o usoara senzatie de tensiune (nu e un semn sigur, variaza mult).

Daca urmaresti fertilitatea, merita sa stii si asta: temperatura bazala creste usor dupa ovulatie si ramane mai ridicata pana la urmatoarea menstruatie.

Bebelusul va arata probabil diferit fata de ceea ce v-ati imaginat. Vi se poate parea mai mic si foarte neajutorat. Forma capului poate fi usor ciudata, iar pielea poate avea pete, urme din nastere sau schimbari de culoare. De cele mai multe ori, acestea sunt normale la inceput. Daca ceva va ingrijoreaza, intrebati moasa sau medicul.

Probabil ca va veti iubi bebelusul din prima clipa, dar e perfect in regula daca sentimentul nu apare imediat. Pe masura ce il cunoasteti, il ingrijiti si il tineti in brate, conexiunea se construieste natural, zi dupa zi.

Primele impresii

Nu fiti dezamagita daca bebelusul nu arata „perfect” imediat dupa nastere. Putini arata asa. S-ar putea sa observati pete rosii, zone mai umflate sau urme de presiune. Multe se estompeaza in zile sau saptamani, dar unele semne din nastere (anumite pete pigmentare) pot persista mai mult timp.

Capul

Forma mai „alungita” sau asimetrica este adesea data de presiunea din timpul nasterii. De obicei se corecteaza in 1-2 saptamani, uneori poate dura cateva saptamani. In varful capului se afla o zona moale (o fontanela), unde oasele craniului nu sunt sudate. Fontanelele se inchid treptat; cea mare, in mod tipic, pana in jurul varstei de 18 luni.

Ochii

Multi nou-nascuti au ochii gri-albastrui la nastere, dar nu toti. Culoarea se poate schimba treptat in primele luni si, la unii copii, se stabilizeaza abia intre 6 si 12 luni (uneori chiar mai tarziu). Ploapele umflate pot fi de la presiunea din timpul nasterii, dar cereti medicului sa verifice ochii daca aveti dubii sau apar semne de infectie.

Strabismul „intermitent” (cand pare ca se uita crucis din cand in cand) poate fi frecvent in primele luni. Daca este constant sau nu se amelioreaza in timp, merita discutat cu medicul.

Limba

Uneori, limba poate parea „prinsa” de planseul bucal (fren lingual mai scurt). De multe ori nu creeaza probleme. Daca observati dificultati la supt, durere la alaptare, sau bebelusul nu ia bine in greutate, cereti o evaluare.

Mainile si picioarele

Pot avea o tenta usor albastruie, mai ales cand este mai rece (circulatia se adapteaza). De obicei se incalzesc si redevin roz. Daca observati invinetirea buzelor sau a fetei, nu doar a mainilor/picioarelor, cereti ajutor medical de urgenta.

Unghiile sunt deseori lungi la nastere; taiati-le cu grija sau folositi o pila fina pentru bebelusi.

Glandele mamare

Glandele mamare pot fi usor umflate si pot avea chiar mici scurgeri. Este un efect hormonal normal la nou-nascuti, la ambele sexe. De obicei se reduce de la sine in cateva saptamani, uneori poate dura cateva luni. Nu le stoarceti si nu masati zona. Daca apare roseata, caldura locala, durere accentuata sau febra, contactati medicul.

Organele genitale

Pot parea mari la bebelusii de ambele sexe. Fetita poate avea scurgeri vaginale (uneori chiar usor sangerii) din cauza hormonilor materni; de regula dispar in scurt timp. La baieti, testiculele pot fi inca situate mai sus; daca nu sunt coborate sau aveti ingrijorari, discutati cu medicul la controalele de rutina.

Pielea

Petele si eruptiile sunt frecvente si, de multe ori, dispar de la sine. Pielea descuamata (mai ales pe maini si picioare) se remite de obicei in cateva zile. Puful de pe corp (lanugo) este mai evident la prematuri si cade treptat in primele saptamani (uneori poate dura mai mult). Vernixul alb, gras, este un strat protector si se indeparteaza usor. Unele semne din nastere se estompeaza, dar altele pot ramane (partial sau complet).